Arad | Stiri din Arad

Arad



Stema Arad
Stemă
Drapelul României România
Arad
1028
Gheorghe Falcă (PD-L, ales 2004)
266,7  km²
116,5 m.d.M.
172.827 locuitori
3.745 loc./km²

Municipiul Arad este reşedinţa judeţului Arad, Crişana, România. La recensământul din anul 2002 avea o populaţie de 172.827 locuitori.

Geografie şi climă

Aradul este situat în extremitatea vestică a României, în Câmpia înaltă a Aradului, la 30 de km de Munţii Zarand, parte a [[Lista grupelor muntoase din Carpaţii Occidentali|Carpaţilor Occidentali]]. Traversat de la est la vest de râul Mureş, cuprinde în perimetrul său, în zona Pădurice, un lac natural.

Câmpia Aradului este situată între Munţii Zarandului şi albiile Ierului şi Muresului Mort, în continuarea Câmpiei Crişurilor la sud de linia localitaţilor Pancota, Caporal Alexa, Olari, Simand şi Sânmartin pană în valea Mureşului între Paulis şi Pecica. Spre rama muntoasă are altitudini de aproape 120 m, iar în vest puţin peste 100 m. La poalele Munţilor Zarandului se distinge o fâşie de câmpie piemontană care nu ajunge pană la Mureş şi care trece treptat într-o fâşie ceva mai joasă (puţin peste 100 m) cu caractere de câmpie de divagare vizibilă la Curtici. Ca urmare a extinderii conului de dejectie al Muresului, Câmpia Aradului este formată din pietrişuri, nisipuri şi argile. La est de Arad apar loessuri şi depozite loessoide, iar în împrejurimile localitaţii Curtici, nisipuri eoliene cu relief de dune fixate. În cuprinsul câmpiei de divagare sunt frecvente albii şi meandre părăsite, grinduri, lacovişti şi sărături. (Geografia României Vol. IV, Ed. Academiei Române, 1992)

Repere geografice in ţară:

Repere geografice in străinătate:

Clima oraşului este continental-moderată, cu slabe influenţe mediteraneene, vara înregistrându-se o temperatură medie de 21° C şi iarna o temperatura medie de -1° C.

Demografie

Conform recensământului din anul 1910 populaţia Aradului era de 63.166 locuitori.

Dintre aceştia 75,6% s-au declarat maghiari, 9,8% români, 7,1% germani, 3,7% sârbi şi croaţi, 2,1% slovaci, alţii 0,8% ş.a.

Conform recensământului din anul 1930 populaţia Aradului era de 77.181 locuitori.

Dintre aceştia 39,3% s-au declarat români, 38,8% maghiari, 9,1% evrei, 7,1% germani, 1,7% sârbi şi croaţi, 1,4% slovaci ş.a. Ca limbă maternă domina maghiara (53,3%), urmată de română (37,0%), germană (6,0%), sârbocroată (1,4%), idiş (0,9%) ş.a. Din punct de vedere confesional populaţia era alcătuită în majoritate relativă din romano-catolici (38,5%), urmaţi de ortodocşi (33,8%), mozaici (10,1%), reformaţi (9,9%), greco-catolici (4,0%), lutherani (2,6%) ş.a.

Evoluţia populaţiei la recensăminte:

Potrivit recensământului din anul 2002, Aradul avea o populaţie de 172.827 locuitori.

Structura etnicā a populaţiei:

Conform ultimului comunicat al Institutului Naţional de Statistică, oraşul avea la data de 1 ianuarie 2009 o populaţie de 166 003 locuitori. [1]

Istorie

Pentru detalii, vezi: Istoria Aradului.

În perioada interbelică a fost reşedinţa judeţului Arad (interbelic).

Aradul perioadei medievale

  • 1028 – Prima atestare documentară a zonei Aradului
  • 10781081 – Cea dintâi menţiune a localităţii
  • 1331 – Oraşul este menţionat în “Cronica pictată de la Viena
  • 15511552 – Oraşul este ocupat de turci; aceştia construiesc o cetate care va fi ulterior dărâmată de habsburgi
  • 1599 – Eliberat de oştile lui Mihai Viteazul
  • 1616 – Reintră în stăpânirea Porţii Otomane până la sfârşitul sec. 17
  • 1687 – Trece sub dominaţia habsburgică
  • 1702 – Se înfiinţează prima breaslă a Aradului – breasla cojocarilor
  • 1715 – Prima şcoală a oraşului (cu predare în limba germanã) a fost înfiinţată de călugării romano-catolici minoriţi
  • 1765-1783 – Împărăteasa austriacă Maria Theresia ordonă construirea unei noi cetăţi în stil Vauban.

Aradul perioadei moderne

Harta Aradului din anul 1897

  • 1812 – Înfiinţarea Preparandieiprima şcoală pedagogică românească din Transilvania
  • 1817 – Jakob Hirschl construieşte primul teatru de piatră din ţară
    • 1868Mihai Eminescu participă în calitate de sufleur într-un spectacol susţinut de trupa lui Mihai Pascaly
  • 1833 – Ia fiinţă al şaselea conservator muzical europeanArader Musik Conservatorium/Aradi Zenede
  • 1834 – Oraşul primeşte statutul de oraş liber regesc. La festivităţi participă împăratul Francisc I
  • 6 octombrie 1849 – Înfrângerea revoluţiei maghiare şi excutarea de către armatele imperiale habsburgice şi ruse a celor 13 generali ai armatei revoluţionare maghiare [2]
  • 1890 – Fondarea Societăţii Filarmonice din Arad
  • 1890 – Se înfiinţează primul club de canotaj din Transilvania, “Asociaţia Vâslaşilor Murăş Arad”
  • 15 august 1899 – La Arad se joacă primul meci oficial de fotbal din Transilvania.
  • 1909 – Se înfiinţează fabrica Marta, prima fabrică de automobile din Ungaria
  • 1910 – Populaţia oraşului ajunge la 64.000 de locuitori

[3]

Aradul perioadei interbelice

Arad – decembrie 1918

  • 1918‘Consiliul Naţional Central Român, cu sediul la Arad, ‘preia conducerea Transilvaniei
  • 1920 – Este înfiinţată uzina Astra, prin unificarea Fabricii de Vagoane Weitzer cu Fabrica de Automobile Marta [5]
    • Se dezvoltă fabricile de textile, ITA, FITA, TEBA, moara Neumann, fabrica de mobilă “Lengyel” [6]
  • 1922 – Concertează George Enescu
  • 1924 – Concertează Béla Bartók
  • 1923 – Are loc la Arad primul campionat naţional de canotaj din România, în organizarea Asociaţiei Vâslaşilor Murăş din Arad (actualul Club Sportiv “Voinţa” Arad)
  • 1926 – Este înfiinţată Fabrica de zahăr [7]
  • 19291933 – Criza economică se face resimţită, multe fabrici mici închizându-se, industria concetrându-se în 22 de companii mari
  • 1930 – Este înfiinţată Fabrica de lacuri şi vopsele “Polyrom” [8]
  • 1936 – Este înfiinţată Uzina Tehnică Arad, producție becuri [9]
  • 1937 – Oraşul este evaluat drept cel mai puternic centru economic din Transilvaniaşi al patrulea din România
  • 1959 – Este înfiinţată prima fabrică de jucării din țara, “Arădeanca” [10]
  • 1962 – Este înfiinţată prima fabrică de ceasuri din țara, “Victoria” [11]
  • 1968 – Oraşul primeşte statutul de municipiu

Revolutia din Decembrie 1989 de la Arad

Aradul perioadei postdecembriste

Administraţie şi politică

Lista primarilor Aradului

Palatul Administrativ construit între anii 1872-1874

Primarul municipiului Arad este ing. Gheorghe Falcă, ales în iunie 2008 pentru un al doilea mandat consecutiv.

Componenţa Consiliului Local Arad (23 de consilieri) ales pe 1 iunie 2008 este următoarea:

Partid Consilieri Componenţa Consiliului
Partidul Democrat Liberal 15
Partidul Naţional Liberal 2
Partidul Social Democrat 2
Uniunea Democrată a Maghiarilor din România 2
Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat 1
Partidul Conservator 1

[modifică] Economie

Pentru detalii, vezi: Economia Aradului.

Pe parcursul secolelor XIX și XX, Aradul s-a afirmat ca unul dintre cele mai importante centre economice din regiune. În acest sens semnificativă este evaluarea făcută în anul 1937, potrivit căreia, raportat la activitatea celor 4001 societăți comerciale, orașul a fost considerat drept cel mai puternic centru economic din Transilvania și al patrulea din România.

În atingerea acestui statut au conlucrat factori precum poziția geografică a orașului, la intersecţia unor drumuri comerciale de maximă importanță, și diversitatea etnică și religioasă a locuitotilor săi.

Aceiași factori fac din Arad astăzi, unul dintre cele mai prospere oraşe din România postrevoluţionară.

Principalele ramuri industriale sunt construcția și reparația materialului rulant (Astra Vagoane Arad, Astra Vagoane Călători ), industria constructoare de maşini (Alcoa Fujikura, Leoni Wiring Systems, Maschio-Gaspardo, Takata Petri), producția de aparatură și instrumente de masură verificare și control (Contor Group ), industria confecţiilor, industria produselor alimentare, industria de prelucrare a lemnului.

În Arad îşi are sediul central și social Intesa Sanpaolo Bank România, cunoscută anterior sub numele West Bank Arad. O altă instituție de credit care își are începuturile în Arad este Banca Comercială Feroviară, a treia instituţie de credit cu capital românesc.

Transport

Aradul este cel mai important nod al reţelelor rutiere şi feroviare de transport, naţionale şi transeuropene, din vestul României. Este inclus în Coridorul Paneuropean IV, care leagă Europa de Vest de ţările Europei de Sud – Est şi Asiei Centrale.

La 4 km depărtare de centrul oraşului este situat Aeroportul Internaţional Arad.

Angajaţi pe sectoare de activitate

  • Industrie – 41,5%
  • Comerţ – 13,75%
  • Transport şi telecomunicaţii – 9,27%
  • Construcţii – 7,92%
  • Învăţământ – 5,99%
  • Sănătate şi asistenţă socială – 5,14%
  • Utilităţi – 3,16%
  • Administraţie publică – 2,28%
  • Agricultură – 1,97%
  • Bănci şi asigurări – 1,70%

Învǎţǎmânt

Inspectoratul şcolar judeţean Arad s-a înfiinţat in 1 martie 1968.

Ulterior anului 1989, învăţământul superior a fost reînfiinţat în Arad:

Licee de prestigiu din Arad:

muzicologul Emil Monţia, publicistul Mircea V. Stănescu şi colegul său de clasă, dramaturgul Csiky Gergely. [9][10][11]

Sănătate

  • Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă
  • Spitalul Clinic Municipal
  • Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie “Dr. Salvador Vuia”
  • Ambulatorii de specialitate
  • Cabinete de medicina familiei

Cultură

Festivaluri

Anual, Aradul poate fi confundat cu o scenă, datorită numeroaselor evenimente cultural-artistice:

  • Festivalul Naţional de Teatru Clasic ajuns în 2006 la a XII-a ediţie
  • Festivalul Internaţional Euromarionete
  • Festivalul Internaţional de Teatru în limba engleză pentru adolescenţi „Teen Play”
  • Festivalul Internaţional de Teatru în limba franceză „Amifran”
  • Festivalul de Teatru de Cameră şi Underground „Arad-Fun” — cel mai important festival dedicat teatrului independent din România şi mişcării teatrale alternative (organizat de Casa de Cultură a Municipiului Arad)[necesită citare].
  • Festivalul Minorităţilor
  • Târgul Meşterilor Populari
  • Târgul ONG
  • Festivalul Primăvara Arădeană, ce se desfăşoară pe tot parcursul lunii mai
  • Festivalul Zilelor Aradului din luna august
  • Festivalul Vinului — septembrie.
  • Festivalul de dans „Ghiocelul de argint”
  • Festivalul fanfarelor şi al majoretelor

Teatru

Strada Unirii

[15]

[17]

Muzică clasică

Filarmonica de Stat Arad, etatizată în 1948, continuă tradiţia muzicală arădeană marcată în anul 1833 de înfiinţarea celui de-al şaselea Conservator din Europa, după cele de la Paris, Praga, Bruxelles, Viena şi Londra. Audiţii muzicale comentate, au loc în incinta Bibliotecii judeţene „A. D. Xenopol”.

La sfarsitul lunii noiembrie aici se va canta simfonia a X-a de Beethoven.[18][19]

[modifică] Instituţii de cultură

Presă

Primele publicaţii

Aradul, şi-a început periplul în lumea informaţiei prin tipărirea unui săptămânal de limbă germană “Arader Kundschaftsblatt” în anul 1837. Trei ani mai târziu apărea deja varianta în limba maghiară a acestuia, “Aradi Hirdeto“.

Primul periodic arădean tipărit în limba româna, a fost gazeta “Speranţa“. Apărut între 1 februarie – 15 decembrie 1869 şi între 10 ianuarie – 13 iunie 1872, periodicul a fost considerat “unica şi prima foaie bisericească a românilor ortodocşi din Ungaria şi Ardeal”. Mai târziu, între anii 1877 şi 1948, apare apreciata revistă, “Biserica şi şcoala”.

[modifică] Presa contemporană

După revoluţie, cititorii au beneficiat de apariţia unor noi surse de informare,“Tribuna Aradului” (1990-1991), “Curierul Aradului” şi “Libertatea Aradului” (1991-1997).

Actualmente, presa scrisă cuprinde o varietate de publicaţii demnă de un oraş ce-şi caută locul într-o economie concurenţială, Jurnal Arădean [20], cel mai vechi cotidian local, apărut încă din anul 1944, a purtat succesiv denumirea de Patriotul, Flacăra roşie şi Adevărul (denumire schimbată la începutul anului 2008 din cauza unui proces pierdut în faţa ziarului Adevărul de Bucureşti. Acestuia i se alătură Arad Expres, Observator Arădean, Glasul Aradului, Realitatea, Buletinul de Arad, Ziarele Munca, Piaţa Aradului şi Informaţia Aradului [21] acestora adăugându-se cotidianul de limba maghiară, Nyugati Jelen [22]. De asemenea, a fost infiinţată Agenţia de Presă a Judeţului Arad – NEWS-AR [23].

Presa radiofonică

Presa radiofonică transmite pe frecvenţe locale programele de la Bucureşti şi parţial programe locale. Cele mai ascultate posturi de radio sunt Kiss FM (97,0 Mhz), Pro FM (92,1 Mhz), Radio 21, Radio Arad, Europa FM (89,3 Mhz), MIX FM (afiliat televiziunii locale Info Tv) iar din 2002 a luat fiinţă un post creştin , Radio CNM (1602kHz AM)

Televiziunea

Situaţia se repetă şi în televiziune unde Pro TV Arad transmite doar ştiri locale, reluând în rest programul naţional. O situaţie asemănătoare este şi în cazul postului local “TV Arad”, apărut în anul 1990. Acesta retransmite programele de pe Antena 1. Singura televiziune locală cu emisiuni proprii este Info Tv, cunoscută iniţial sub denumirea “Intersat” (1994) si ulterior RCS pană la adoptarea prezentului nume.

Publicaţii culturale

  • “Avancronica” – lunar arădean de cultură şi civilizaţie – editată de Casa de Cultură a Municipiului Arad [24]
  • Relief (revistă)” – editată de Fundaţia Culturală “Ioan Slavici”
  • “Arca” – editată de Uniunea Scriitorilor (filiala Arad)
  • Studii nipone[25] – editată de Fundaţia Nipponica (filiala Arad)

[26]

Personalităţi

Profesori:

Oameni politici:

Reformatori :

Scriitori

Ştefan Augustin Doinaş, Cetăţean de Onoare al Aradului

Actori

Artisti

Arhitecţi :

Sculptori :

Compozitori:

Pictori :

Organizaţii Nonguvernamentale

Edituri

După Revolutia din decembrie 1989 s-au remarcat edituri precum:

  • Editura Fundaţiei Culturale “Ioan Slavici” (preşedinte prof. Emil Şimăndan)
  • Editura “Mirador”

Atracţii turistice

Monumente de arhitectură

  • Cetatea Aradului este una din fortificaţiile din Transilvania construite în stil Vauban, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, fază târzie a sistemului de fortificaţii stelate din Europa
  • Palatul Administrativ, construit între anii 1872-1874 în stil renascentist[29][30][31][32][33]
  • Teatrul Clasic ”Ioan Slavici”, construit în stil neoclasic după planurile arhitectului Anton Czigler, a fost inaugurat la data de 21 septembrie 1874. Iniţial clădirea avea o funcţionalitate complexă, în incinta ei regăsindu-se două restaurante pe latura nordică, alte spaţii comerciale şi locuinţe. Pe latura estică se poate vedea un blazon al Aradului, oraş regesc. [34]
  • Palatul Neuman, construit în anul 1891 în stil eclectic
  • Palatul de Justiţie, construit în anul 1892 în stil eclectic
  • Palatul Cenad, construit în anul 1894 într-o combinaţie de stiluri eclectic şi neoclasic[35][36][37]
  • Palatul Băncii Naţionale, construit în anul 1906 în stil neoclasic
  • Palatul Bohuş construit în anul 1910 în stil Wiener Secession, este prima clădire din Arad în care s-a folosit la planşee

betonul armat. Casa liftului bogat ornamentată cu elemente din fier forjat, reprezintă un unicat în Arad.

  • Palatul Szantay, construit în anul1911 în stil Secession
  • Palatul Cultural, construit în anul 1913, este o operă arhitecturală cuprinzând elemente de neoclasic, gotic, renascentism şi

corintic[38][39][40]

Clădiri cu valoare istorică

Unele clădiri arădene, poartă peste secole amintirea anumitor evenimente care au marcat viaţa oraşului.

  • Casa cu Ghiulele, costruită în 1800, stă mărturie a luptelor care s-au dat în Arad în anii 1848-1849.
  • Clădirea Preparandiei, în care a funcţionat din anul 1812 Înalta Preparandie, prima şcoală în limba română din Ardeal.
  • Casa cu Lacăt, construită în anul 1815.
  • Teatrul Vechi (Hirschl), construit de către Jacob Hirschl în anul 1817, primul teatru de piatră din ţară.
  • Turnul de apă, construit în anul 1896 în stil donjon medieval, a servit pompării apei potabile în reţeaua de distribuţie a oraşului. Construcţia de cărămidă înaltă de 35 m, se remarcă prin decoraţiile ferestrelor şi a balcoanelor. La ora actuală în interiorul turnului funcţionează o galerie de artă şi un restaurant.[41]
  • Vama Veche, construită în anul 1907, a folosit ca punct vamal de intrare a mărfurilor în pieţele Aradului.
  • Castelul Nopcea.
  • Palatul Copiilor, monument istoric, datează din secolul al XX-lea.
  • Cazinoul Arădean, costruit în 1872, clădire eclectică în formă pătrată, cuprinde elemente de neoclasisic şi neobaroc. Are o frumoasa grădină de vară, spaţiul din faţa clădirii fiind folosit în trecut ca patinoar. [42]

Monumente

  • Statuia Sfântului Ioan de Nepomuk, realizată în anul 1729 în stil baroc
  • Monumentul Sfânta Treime – ridicat, între anii 1738-1740, în amintirea victimelor răpuse de epidemia de ciumă

[43]

  • Aleea personalităţilor arădene
  • Parcul Reconcilierii, cu cele două monumente închinate Revoluţiei de la 1848-1849
  • Crucea Martirilor, ridicată în anul 1936, închinată preoţilor martiri din perioada noiembrie 1918 – primăvara 1919

Lăcaşe de cult

  • Biserica sârbească “Sf. Petru şi Pavel”, edificată între anii 1698-1702 în stil baroc timpuriu
  • Mănăstirea “Sf. Simion Stâlpnicul”, construită în anul 1762 în stil baroc
  • Catedrala ortodoxă română “Naşterea Sf. Ioan Botezătorul”, realizată între anii 1862-1865 după planurile arhitectului Anton Czigler, în stil neobaroc. Pe faţada vestică sunt plasate două turnuri cu clopotniţă de un aspect maiestuos cu secţiune pătrată. Fiecare latură a acestora cuprinde câte un orologiu. Învelitoarea turnurilor, bogat ornamentată, a fost supraînălţată în anul 1905. Pictura murală îi aparţine lui Anastase Damian. Execuţia

acestei lucrări a început în anul 1957 şi s-a finalizat în anul urmator.[45][46]

  • Catedrala ”Sf. Anton de Padova”, ordinul călugărilor minoriţi, a fost edificată în anul 1904 în stilul renaşcentist

[47][48] [49] [50] [51][52] [53][54][]

  • Biserica Roşie (evanghelic-luterană), construită în anul 1906 în stil neogotic
  • Sinagoga neologă, construită în anul 1834 în stil grec, toscan
  • Noua Catedrala Ortodoxa Romana ” Sfanta Treime ” [55]

[56][57]

Muzee şi expoziţii

  • Complexul Muzeal Arad
    • Secţia istorie
    • Secţia ştiinţele naturii
    • Secţia Artă
  • Muzeul Memorial “Vasile Goldiş”
  • Colecţia de artă Doina şi Baruţu Arghezi
  • Galeria Delta. Principalele evenimente cu o componentă de tradiţie sunt: Salonul Bienal Internaţional de Desen, Salonul Bienal de Sculptură Mică, Salonul

Anual de Artă

  • Galeria Alfa
  • Galeria Clio[58][59]
  • Galeria Turnul de Apă
  • Galeria Takács[60][61]
  • Galeria Carola’s
  • Expo Arad, Centrul Expoziţional din cadrul Camerei de Comerţ Industrie şi Agricultură a judeţului Arad

Turismul de agrement

  • Ştrandul “Neptun” – Al doilea ştrand ca mărime de pe o apă curgătoare din Europa.
  • Parcul Natural Lunca Mureşului [62]
  • Faleza Mureşului
  • Păduricea (Piaţa Podgoria)
  • Parcul Reconcilierii
  • Catedrala Ortodoxă „Sf.Ioan Botezatorul”
  • Catedrala Ortodoxă Nouă „Sf.Treime”[63]
  • Catedrala Catolica
  • Palatul Administrativ
  • Cetatea Aradului
  • Pădurea Ceala cu Lacul Măltăreţ şi Insula Mureş (Trei Insule)
  • Pădurea Vladimirescu
  • Lacul Ghioroc
  • Podgoria Miniş-Măderat, situată la aproximativ 30 km, est de Arad
  • Patinoar
  • Stadionul „Francisc Neumann”
Reblog this post [with Zemanta]
Update me when site is updated
Stiri si Massmedia www.TOP21.ro Top25.ro - Noi te promovam pe Internet ! Romanian Top 30 Bancuri Stiri Online - cel mai bun site de stiri online Top66 Statistici